Vremea pocaintei noastre - 16-

       E Vinerea Mare a anului 2016.Postul Pastelui, Saptamana Patimilor. O rugaciune, o marturisire , o clipa de pocainta.

        Vai suflete ce am facut cu tine. In groapa patimilor stai ca mort in cea mai rece groapa a mortii sufletesti. In Cruce e Inviere, in patimire pentru Hristos, in plansul desfranatei, in tanguirea vamesului si mai ales in clipa de pocainta a a celui rastignit cu Domnul ,un talhar .

       Vezi suflete si pe cine iubeste Domnul, talhari, desfranati, vamesi care morti fiind invie prin curata pocainta. 

     Pocainta ce vine din Dragoste. Dragoste de Dumnezeu pentru ca l-am suparat , l-am amarat, l-am scarbit , dar El nu ne intoarce spatele. Vine pe pamant ia chip de lut se face una cu tarana din care Ne-a zamislit si ne da Lumina ca sa o urmam toata viata.

        O iubire a lui Dumnezeu, o taina nepatrunsa .Tu ma iubesti Doamne desi in mine e atata  spurcaciune, pacatosenie si necuratie. 

           Doamne cu ce sa-ti rasplatesc Iubirea, ca am un suflet mort de atatea pacate si drumul Golgotei e uneori prea greu si cad.

          Si Domnul a cazut pe cale in drumul spre Golgota si a ca om a tresarit in fata mortii dar a facut Voia Tatalui Ceresc. Caci fara Golgota nu este Inviere , fara pocainta, patimiri si spini nu este Lumina.

          Azi mor si maine inviez dar in Hristos e Invierea . Suflete primeste toate ca din mana Domnului si mergi pe drumul Crucii vietii tale .Esti slab, esti pacatos esti plini de patimi si pacate, esti  neputinta , boala si necuratie , esti mort de atatea spurcaciuni, dar Domnul pentru asta Te Iubeste, cat mergi pe cale cu Domnul mergi si la sfarsit e Invierea.

           Taina Mare este Crucea, prin ea ne vine Invierea , doar sa urmam pe calea Pocaintei pe Domnul pana la mormant. Caci nu de moartea cea trupeasca sa ne caim si cea a sufletului ca desi mort a fost a Inviat asa sa spuna Domnul la fiecare cand plecam.

        Pentru o clipa ma-si opri cu Tine Doamne Iisuse sa vorbesc:

        Cand te batjocoreau iudeii tu taceai si un cuvant de ravratire n-ai rostit , cine Te-a intarit ?

           Cand te loveau cu palmele si pumnii ,cine Te-a  mangaiat ?

           Cand lovituri de bici la stalp Tu ai primit , cine Ti-a alinat suferinta ?

           Cand cununa de spini capul Ti-a strapuns, ai plans Doamne ?

          Cand sub greutate Crucii ai cazut si fata de sudori si sange se acoperea , cine Te-a sters   Doamne ?

        Cand cuiele Iti strapungeau palmele iar durerea era prea mare ,cine Doamne Ti-a putere sa rabzi ?

         Cand si pe Cruce te huleau , Tu pe toti i-ai iertat, cum Doamne ?

         Cand clipa mortii a venit ai tresarit dar Tatalui Ti-ai dat Duhul caci Una esti cu El 

         In toate nu gasesc raspuns in inima decat acesta , Iubirea.

         Cine iubeste iarta, rabda, se jertfeste si se face una cu izvorul vietii, Hristos.

             Inchei prin ruga cea sarmana a inimii strapunse de pacate:

         Nu voi averi, nici ranguri ,nici mariri nici viata in huzur si bunataturi voiesc o inima curata in care IMPREUNA sa traim  aici si  in vesnicie, Hristoase Doamne. Amin