Vremea pocaintei noastre - 7- 

Este vremea pocaintei noastre , azi , acum .Nu maine , nu poimaine.

Doamne da-mi sa-mi vad ticalosia, neputinta, necredinta,  ca sa te caut, sa te iubesc, sa alerg la tine.Nu cer Doamne decat sa fiu cu Tine. Ajuta-ma ! 

Vremea pocaintei noastre -6-

Sufletul meu te doreste Doamne, dar mintea si inima mea umbla prin intuneric.Sufletul stie sa te iubeasca dar pacatele si radacinile lor adanc infipte in inima mea nu ma lasa. Doamne nu pot sa te caut singur, caci sunt neputincios, plin de bube si de boli, dar cer ajutorul Tau Doamne, da-mi lacrimi si credinta, da-mi rabdare si nadejde, da-mi duh de rugaciune si dragoste. Cer multe Doamne si numic nu-ti daruiesc decat pacate, neascultare si uitare... Iarta-ma DOAMNE !

Rugaciune pentru un parinte

Plecand la Domnul in zi de sarbatoare

Cu Maica Domnului de mana

Cu ingerii ce viata ti-au pazit

Acum parinte, Domnul te odihneste

Si noi ce n-am stiut de tine 

Ori c-am fost orbi sau amagiti de o clipa

Din voia Domnului am luat paharul cunostintei

Si viata ni se umple acum de har

Ce bine sa te stim Acolo

Parinte al rugaciunii si iubirii

Mijlocitor la Maica Preacurata

La Domnul Nostru, Dulcele Iisus

Sa fim cu tine te rugam parinte

Ajuta celora ce cauta Lumina

Inalta rug de rugaciune

Ai Domnului sa fim copii.

(Cu dragoste celui ce imi da prin cuvantul sau har de la Dumnezeu- Parintelui Gheron Iosif)  

 Vremea pocaintei noastre -5- 

  Pacatele sunt spini care urca incet pe noi si acopera sufletul cu intunecate ganduri .

 Samanta intre spini sunt Doamne

 Pe care m-ai sadit cu dragoste si har

 Din vraja lumii pamantene

 Incerc sa ma ridic dar cad

Vraja lumii, amagire, intunecare a constiintei , pacatul ca obisnuinta, uitare, delasare, nesimtire, moarte sufleteasca, intuneric. 

Pacatul ne desparte de Dumnezeu ca intunericul ce alunga lumina. 

Toate s-au lucrat in inima prin invoirea mintii si ingroparea constiintei. Dar Domnul nu ne lasa...

     Vremea pocaintei noastre -4-

         Cat de departe imi pare copilaria si cat de departe sunt de ea cu toate ale mele sunt prea negru si in mine zace de patimi prinsa inima.O cat m-am departat de tine Doamne si cat ziduri am zidit in noi, sa nu se plece mintea spre Inaltul ci doar spre nimicia mea de om. Ce grele patimi si munti de ganduri necurate am strans si strang in inima bolnava si sufletul se stinge napadit de ele.Imi cern din inima pacatele in Fata Ta Doamne, dar da-mi putere sa nu uit vreunul ,sa izbandesc in lupta cu pacatul , sa fiu al Tau numai al Tau Doamne. Caci mult prea mult in nepasare am zacut si viata mi se scurge printre lacrimi, aduna Doamne din mea inima pacatul si-l arde in pocainta cea curata , in viata cea traita in Cuvant. Doamne sa ma ierti ca te-am uitat, sa ma ierti de ale mele multele pacate si sa ma faci copilul Tau te rog , aici dar mai ales cu Tine. Doamne cat de Bun esti Doamne si cat de rau si necurat sunt eu prea micul si sarmanul tau rob.

Vremea pocaintei noastre  -3-

Si au iesit primele raze ale neascultarii din noi. Am invatat sa mintim, sa furam, sa numai ascultam de cei mari, sa ne ascundem faptele cele rele, sa nu mai avem dragoste intre noi. A aparut ura…

A crescut trupul dar sufletul a ramas si mai mic decat acel copil, pipernicit de acum. Neascultarea ne-a facut robi altor preocupari mai “interesante” decat rugaciunea, mersul la Biserica, postul, invatura Parintelui, cuvantul de folos al mamei. Au aparut pacatele pe care acum le-am lasat sa murdareasca haina sufletului nostru. Si am murdarit-o cu atatea pacate ca neagra de acum este si ca un giulgiu acopera sufletul ingropat in pacate . 
Doamne, cat am pierdut din copilaria sufletului meu prin pervertirea simturilor. Suflete al meu in ce uitare ai fost dus, legat in lanturi te-ai dat celui rau si te-ai culcat in patul nepasarii.
 
Suflete al meu cui te-am dat
Cazut in al meu greu pacat
Cum prada celui rau te-am dus
Cum singur te-am lasat fara Iisus

Suflete al meu sa plangi
Sa cureti haina innegrita
Lumina cu inima sa atingi
Inceput sa fie viata cea curata 

Plangi suflete amarul despartirii
Plangi suflete ticalosia-ti toata
Plangi inima ce de-i pacat robita
Plangi inima departul neunirii

Din inima sa plangi al meu suflet
Caci ce-i mai greu de despartirea
Sa plangi in inima si-n cuget
Pacatul care mortii el te vrea 
Cu rugaciune cad la tine Doamne
Primeste saraca pocainta
Si nu cer daruri multe ori desarte
Ci lacrimi si cainta Doamne

Vremea pocaintei noastre   -2-

      Suflete copil alergai pe pajistile verzi si vedeai raiul din cuvintele Parintelui, te jucai in natura cu prieteni tai , caci toti iti erau prieteni nestiind ce este dusmania, si de vreunul te mai lovea, te smereai la mama care te incalzea si plecai mai departe. Frica de acel copil ramanea dar nu era ura ca nu stiai ce este si uneori chiar tu te rugai sa ne “impacam”. Iertarea era in tine ca o doua natura pentru ca tu aveai numai iubire.

      Vezi suflete cine te conducea in lume. Iubirea, dragostea, iertarea, smerenia. Vedeai Parintele la Biserica si iti era un fel de frica ca si de cele ce iti zicea dar nu intelegeai , adica de faptele rele, pacatele. Nu stiai ce este pacatul chiar de il savarseai pentru ca nu nu era in tine venea de undeva din afara. Nu avea loc in tine. 

       Si mama iti zicea ca nu asculti ori ca nu esti cuminte ori ca nu mananci ori ca nu dormi in dupa-amiezele de vara, dar cine stia ca nu e bine ori ca e rau. Primea sufletul mustrarea si se smerea si atunci pleca toata fapta cea urata ori uneori lacrimile spalau haina sufletului de petele nestiintei noastre.

       Si ce faceau simturile noastre trupesti. Se desfatau cu frumusetea naturii, cu lumina zilelor de vara, cu palpaitul candelei din camera , cu luminita din trupul licurilor pe inserate, cu dansul fluturilor pe pajistea verde , cu roada livezilor parguite in inceput de toamna, cu toate plantele cele nestiute dar pe care noi le stiam, cu animalele toate de langa casa , cu apa paraului cea buna de scaldat, cu toate insectele si gazele cu nume de noi puse, cu falnici brazi ori cu copaci in care ne ascundeam in jocuri, cu cartile de povesti frumos desenate, cu icoanele cele vechi ale Bisericii, cu jocurile copilariei nestiute dar invate intr-o clipa, cu albul zapezii , cu luminile brazilor din noaptea de Craciun, cu fusta mamei dupa care ne ascundeam , cu ulita pe care ne jucam ori albia raului, cu focul din seara de “Osteteleu”(Lasat-a Secului), cu primele culori care desenam pe albul hartiei, cu plastilina multicolora din care ne faceam jucariile, cu palmele ce le tineam stranse la rugaciune, cu genunchi juliti de atatea cazaturi, cu hartia ingalbenita a cartii de rugaciune a mamei, cu mancarea de post al carei gust nu-l poti uita niciodata, cu hainele calugarilor din manastirile cele mari , cu danganitul clopotelor din noaptea Invierii, cu colindele invate pe loc ce nu vroiam sa se mai sfarseasca, cu turta facuta in cuptor pe vatra ce tinea loc si de paine, cu rugaciunile mamei cu lacrimi in ochi, cu toate cele de nespus dar traite in simtiri.  

Vremea pocaintei noastre
 
Cuvant inainte

“Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor”

Cum sa incep oare aceasta carte despre pocainta decat cu o rugaciune catre Bunul Dumnezeu:

Slava Tie Doamne ,Cel ce ne-ai aratat noua Lumina
Slava Tie Doamne ,Cel ce ne-ai dat noua Cuvantul
Slava Tie Doamne ,Cel ce ne-ai lasat noua Mantuirea

Multumescu-ti Tie Doamne pentru viata care mi-ai dat, pentru grija Ta fata de mine pacatosul
Multumescu-ti Tie Doamne pentru darurile pe care mi le-ai dat si mi le dai din nespusa Ta Bunatate
Multumescu-ti Tie Doamne pentru zile si lacrimile de pocainta pe care le dai sufletului meu pacatos
Doamne ce pot a cere decat vreme de pocainta !
*-*
Sufletul meu doarme in nesimtire de atata vreme si nu poate sa se trezeasca. Nepasarea strange cu legaturi nevazute acest sarman suflet chinuit de pacate, patimi si uitare.

Pana cand Doamne ma vei uita pana in sfarsit
Pana cand vei intoarce fata Ta de la mine
Pana cand voi pine ganduri in sufletul meu
Dureri in inima mea ziua si noaptea
Pana cand vrajmasul meu se va intari asupra mea
Cauta , auzi-ma Doamne Dumnezeul meu
Lumineaza ochii mei ca nu cumva sa adorm intru moarte…

Catre Tine Doamne imi intorc voirea 
Ca Tu esti Domnul celor ce se pocaiesc
Dumnezeul celor ce te cheama in nevoi
Tu m-ai trezit Doamne ,auzi-ma cand Te caut in bezna sufletului meu
Cu lacrimi Te caut si nu este liniste in mine pana cand nu voi vedea lumina
Ca nu mai am putere sa strig cand ma lupta vrajmasul cu patima grea
Ci doar sa Te stiu ,nadejdea si dragostea mea

- 1 -

Motto:"Cred Doamne, ajuta necredintei mele"

Suflete al meu adu-ti aminte ca ai venit in lume gol si neajutoarat. Din pantecele mamei cineva te-a pazit si in clipa unirii cu Dumnezeu ti-a dat nume de crestin si taina ti-a incredintat-o prin botez.Cu ingerul stateai de vorba in dimineti si in somnul cel curat si te impartaseai de nenumarate daruri ale unuia Dumnezeu. Si Maica Domnului te mangaia in somn si iti soptea cuvinte de dragoste din cer si dor necuprins catre al sau Fiu. Si ingerul tau pazitor iti soptea rugaciunea de adormire si tot el iti indrepta dimineata ochi spre candela icoanei celei Preacurate.

Suflete cat ai uitat de acestea si cum mama iti arata cum sa te rogi si sa inchini si sa iubesti pe Cel Preainalt, caci ai Lui suntem toti. Si cum mergeai la Biserica si aprindeau luminarea pentru cei vii si pentru cei raposati si nu stiai de ce, dar stiai ce bine aduce lumina. Si ai uitat suflete toate acestea. Cum mama se ruga pentru noi, cum bunica ne invata sa postim curat, cum ne doream sa fim cuminecati in posturi si cum asteptam sarbatoarea Domnului.
Sufletele noastre de copii se rugau in dimineti somnorosi si fara tragere dar mama ori bunica statea langa noi si ne mustra ca ne vede “Doamne, Doamne”. Si atunci ne intarea ingerul pazitor si ne ajuta sa ne rostim rugaciunea clar si cu bucurie. Caci nu intelegeam noi prea multe din cuvintele rugaciunii dar Domnul ne asculta inima tremuranda si ne primea rugaciunea. Caci sufletul este ca un copil , plapand la vedere dar puternic in simtire, smerit si cald, voios si bucuros sa-si vada inima plina de dragoste si caldura.

O lacrimă pentru Robert

Aseară pe înserate un om a murit. Îngropat de viu, într-un pământ străin. Avea 29 de ani şi era un om bun. Era un necunoscut pentru noi dar nu şi pentru Dumnezeu. O clipa de neatenţie sau de inconştienţă. 
Doar o clipa desparte viaţa de moarte. 
În fiece clipă să murim şi în fiece clipă să ne ridicăm întru nădejdea vieţii veşnice. 
Doamne pomeneşte sufletul robului tău Robert şi îi iartă lui toată greşeala cea de voie şi cea fară de voie şi îi fă lui odihna veşnică în lăcaşurile tale cele sfinte !

Rugăciune pentru părintele duhovnic  

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, care pe desfrânata şi pe tâlharul i-ai primit, primeşte şi rugăciunea mea pentru robul tău, duhovnicul meu (numele) ales de Tine să poarte povara păcatelor mele în faţa Ta, aşa cum Tu porţi povara lumii întregi în faţa Tatălui Ceresc. Iartă-i toate greşelile lui pentru dragostea şi jertfa stăruitoare ca să pun început bun de pocainţă eu, oaia rătăcită. Cercetează-l degrabă şi vezi nevoile lui. Vindecă-l de toată boala şi întinăciunea trupească şi sufletească şi de slăbiciunea firii celei căzute. Izbăveşte-l de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de tot răul şi ispitele ce i-au venit pentru păcatele mele. Sporeşte-i înţelepciunea, îndelunga răbdare, liniştea, pacea şi mulţumirea sufletească. Înmulţeşte-i puterea, sporeşte-i blândeţea şi purtarea de grijă şi împlineşte toate cele de folos lui. Dă-i minte luminată şi pricepere sfântă care se pogoară de la Tine, Împăratul Luminii. Bine-sporeşte în el Doamne şi dăruieşte-l sănătos, îndelungat în zile, drept învăţănd cuvăntul adevărului Tău.Amin.(Metanie)

Împărate Ceresc, Mângâietorule, deschide stavila cerului şi plouă peste duhovnicul meu (numele) belşug de har şi bogată milă. Pogoară-te asupra lui, odihneşte în el pururea şi revarsă peste el mulţimea îndurărilor Tale. Amin.(Metanie)

Maica Domnului, acoperă cu Atotputernicul tău Acoperământ pe robul tău, duhovnicul meu (numele) şi roagă-te Bunului Dumnezeu să-l miluiască pentru rugăciunile tale. Izbăveşte-l de toată ispita trupească şi sufletească, curăţă-l, tămăduieşte-l, întăreşte-l şi sănătate deplină dăruieşte-i. Amin.(Metanie)

Cuvioase Părinte Siluane, roagă-te Domnului să miluiască şi să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale.

Cuvioase Arsenie cel Mare, roagă-te Bunului Dumnezeu să miluiască şi să mântuiască pe duhovnicul meu (numele), pentru rugăciunile tale. 

Cele nouă Puteri Cereşti, Sfinţilor Români – mucenici şi muceniţe, cuvioşi şi cuvioase – Preacuvioşilor Părinţi ai noştri şi sfinţii a căror pomenire se face astăzi, împreună cu toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu să miluiască şi să mântuiască pe (numele) pentru rugăciunile voastre.Amin.Amin. Amin.(Metanii)

Staretii de la Optina ne invata rugaciunea adevarata

Puterea rugaciunii nu sta in multa vorbarie, ci in sinceritatea suspinului de rugaciune. (Sfantul Nectarie)

Cand incepi sa te rogi, iti aduci aminte de pacatele tale si plangi pentru ele. Asa si trebuie sa te rogi. Uneori simti liniste si bucurie si crezi ca acestea sunt de la vrajmasul. Daca ar fi de la vrajmasul, dupa spusele Sfintilor Parinti, bucuria ar fi confuza, nu ar aduce pace si liniste in suflet. Si sa nu te miri de faptul ca Domnul iti da in rugaciune pace si liniste, caci nu intotdeauna se intampla acest lucru dupa vrednicie, ci dupa judecatile nestiute ale lui Dumnezeu. Si de aceea, daca vei simti asemenea bucurie si liniste, sa te socotesti cu tot dinadinsul nevrednic de acest dar al lui Dumnezeu si sa te mustri cu tot dinadinsul inaintea Domnului, zicand ca din pricina nepasarii tale nu poti pastra in tine acest dar si de aceea il pierzi degraba. (Sfantul Iosif)

Nu asteptati de la rugaciune numai extazul si nu va intristati atunci cand nu simtiti bucurii. Caci se intampla si sa stai, sa stai in biserica si inlauntrul tau sa nu ai inima parca, ci asa, o bucata de lemn, dar un lemn neprelucrat…..Pai si pentru aceasta, adica pentru lemn, ne mantuieste Domnul. Inseamna ca asa trebuie sa fie. Caci sufletul, simtind bucurii foarte mari, se poate ingamfa, iar aceasta stare de “inlemnire” il smereste. (Sfantul Varsanufie)

Noi insine, singuri, fara ajutorul lui Dumnezeu, nu suntem in stare sa ne rugam: nu ne putem ruga asa cum trebuie si nu stim cum si pentru ce sa ne rugam. (Sfantul Nicon)

Trebuie sa rostim cu atentie cuvintele rugaciunii, sa patrundem sensul lor, nu sa tindem spre ceva prea inalt. Caci, daca nu citim corect si nu suntem atenti la cele citite, ii mangaiem pe diavoli. (Sfantul Nicon)

In timpul rugaciunii sarguincioase iti doresti sa fii vazut cum te rogi. Diavolii sunt cei care iti aduc aceste ganduri de slava desarta. Este bine sa nu te opresti la ele. Si pe viitor trebuie sa le dispretuiesti. (Sfantul Iosif)

Rugaciunea este hrana sufletului. Nu chinuiti sufletele voastre prin infometare, mai bine sa flamanzeasca trupul. Nu osanditi pe nimeni, iertati-i pe toti. Socotiti-va mai rai decat toti oamenii din lume si va veti mantui. Micsorati-va cat puteti de mult. (Sfantul Iosif)

Rugaciunea, postul si trezvia, adica pazirea gandurilor si sentimentelor, ne fac biruitori vrajmasilor mantuirii noastre. Cel mai greu dintre aceste trei lucruri este rugaciunea, vesnica virtute, care in urma exersarii se transforma in deprindere, iar rugaciunea pana la moarte cere silire, prin urmare, nevointa. (Sfantul Varsanufie)

Nu va lipiti inimile de desertaciunea lumii. Mai ales in timpul rugaciunii lepadati toate gandurile legate de cele lumesti. Dupa rugaciunea savarsita acasa sau in biserica, pentru a pastra starea rugatoare, induiosata a sufletului, este nevoie de tacere. Uneori chiar o vorba simpla, in aparenta neinsemnata, poate distruge si speria, ca pe o pasare mica, induiosarea din sufletul nostru. (Sfantul Nicon)

Trebuie sa pazim rodul rugaciunii. El se pagubeste, se pierde foarte adesea din pricina vorbariei desarte indata dupa rugaciune si din pricina visarii, care este tot vorbarie desarta, dar dusa numai cu noi insine. Tacerea dupa rugaciune este foarte folositoare: ea tine rugaciunea in minte, in inima si chiar pe buze, in auzul nostru launtric.(Sfantul Nicon)

Nu trebuie sa atribuim rugaciunii noastre o putere miraculoasa, nu trebuie sa credem ca Domnul implineste intotdeauna cele cerute de noi. Aceasta parere vine din mandrie si duce la inselare. (Sfantul Ilarion)

In toata vremea, orice ati face, fie ca stati, fie ca mergeti, fie ca lucrati, sa rostiti in inima: “Doamne, miluieste!” (Sfantul Nectarie)

Roaga-te ca Domnul sa Se salasluiasca in inima ta. Atunci ea se va umple de o mare bucurie si nicio durere nu va fi in stare sa o tulbure. (Sfantul Nectarie)

Cel pe care il cerceteaza Domnul prin grea incercare, prin necaz, prin pierderea celui iubit dintre cei apropiati, acela si fara sa vrea se roaga cu toata inima si cu tot cugetul sau, cu toata mintea sa. Prin urmare, izvorul rugaciunii fiecare il are, dar se deschide fie prin adancirea treptata in sine, dupa invatatura parintilor, fie dintr-odata cu burghiul lui Dumnezeu. (Sfantul Lev)

Roaga-te pentru tine, cautand numai mila si voia lui Dumnezeu, fie ca esti in biserica, fie ca nu esti in biserica, fie ca mergi, fie ca stai, fie ca te odihnesti, roaga-te: “Doamne, miluieste-ma cum stii si cum voiesti Tu“. (Sfantul Ambrozie)

De la incepatori Dumnezeu nu cere rugaciune neamprastiata: ea se dobandeste prin multe osteneli si dupa mult timp, asa cum spun scrierile Sfintilor Parinti: “Dumnezeu da rugaciune celui ce se roaga..“. (Sfantul Ilarion)

Cand nu aveti mult timp pentru rugaciune, multumiti-va cu cat aveti, iar Dumnezeu va primi vointa voastra. Tineti minte ca lui Dumnezeu Ii place sa aveti la rugaciune trairea vamesului si feriti-va sa puneti pret pe rugaciunea voastra: aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, nu a noastra. (Sfantul Macarie)

Rugaciunea este un asemenea lucru, incat, daca traiesti in manastire cativa ani, nu inveti imediat sa te rogi asa cum trebuie, dar deocamdata roaga-te cum stii si cum poti, numai sa ai cugetul vamesului. (Sfantul Ambrozie)

Va rog sa va rugati pentru cei ce va necajesc, zicand: “Pe cei ce ne urasc si ne necajesc pe noi, robii Tai (numele), iarta-i, Iubitorule de oameni, Doamne, caci nu stiu ce fac, si aprinde inima lor de dragoste pentru noi, nevrednicii“. (Sfantul Antonie)

Domnul S-a rugat pentru cei ce L-au rastignit, iar intaiul mucenic Stefan s-a rugat pentru cei ce l-au omorat ca sa nu fie lor spre pacat, zicand: “Nu stiu ce fac“. Fa acelasi lucru si vei dobandi mila si ajutorul lui Dumnezeu si te vei linisti. (Sfantul Ambrozie)

Pentru cei ce te necajesc, roaga-te cu aceste cuvinte: “Mantuieste-l Doamne, pe X (numele) si, cu rugaciunile lui, miluieste-ma si pe mine, pacatosul“. Si sa te rogi asa mai ales in vremea tulburarilor puternice. Este bine ca in acest timp sa faci metanii mari, daca ai loc. (Sfantul Ambrozie)

Pentru cei ce ne urasc si ne necajesc, trebuie sa ne rugam asa: “Mantuieste-l Doamne, si miluieste-l pe robul tau, fratele meu iubit (numele), si, pentru rugaciunile lui, miluieste-ma si pe mine, pacatosul si blestematul“. (Sfantul Iosif)

RUGACIUNEA IN BISERICA

Despre rugaciunea in biserica sa stiti ca ea este mai presus decat rugaciunea savarsita acasa, caci este inaltata de o adunare intreaga de oameni, in cadrul careia, poate, exista multe rugaciuni foarte curate, aduse din inimi smerite catre Dumnezeu, pe care El le primeste ca pe o tamaie binemirositoare si alaturi de care sunt primite si ale noastre, macar ca sunt neinsemnate si neputincioase. (Sfantul Macarie)

La biserica trebuie sa mergem cu duh pasnic, caci nici rugaciunea nu este primita daca avem ceva cu cineva sau am suparat pe cineva. (Sfantul Macarie)

Este importanta rugaciunea bisericeasca: cele mai frumoase ganduri si sentimente tocmai in biserica vin, este adevarat, si vrajmasul ataca mai tare in biserica, dar prin semnul crucii si prin rugaciunea lui Iisus il alungati. Este bine sa stai in biserica intr-un colt intunecat si sa te rogi lui Dumnezeu. “Sus sa avem inimile!“- glasuieste preotul, iar mintea noastra deseori umbla pe pamant, cugetand la lucruri nefolositoare. Luptati-va cu acest lucru. (Sfantul Varsanufie)

In timpul rugaciunii nu ne este de folos sa nazuim catre simtiri inalte. Trebuie numai sa patrundem sensul cuvintelor rostite, sa ne rugam cu atentie si atunci, cu timpul, Domnul ne va da si vederea duhovniceasca, si induiosarea inimii. (Sfantul Nicon)

(extrase din: “Ne vorbesc Staretii de la Optina“, Editura Egumenita, 2007)-articol luat de pe http://logos.md/

Rugaciunea ultimilor stareti de la manastirea Optina 

Doamne dă-mi sa întâmpin cu linişte sufletească tot ce-mi va aduce ziua de azi.Doamne, dă-mi întru totul să mă supun voii Tale Sfinte.În tot ceasul acestei zile povăţuieşte-mă şi ajută-mă în toate. Toate câte le voi auzi şi mi se vor întâmpla în această zi, învaţă-mă să le primesc cu sufletul liniştit şi cu credinţă tare, că pentru toate este Sfântă voia Ta.În toate cuvintele şi faptele mele călăuzeşte-mi gândurile şi simţămintele. În toate întâmplările neprevăzute, fă să nu uit că totul este trimis de către Tine.Doamne, învaţă-mă să mă port cu dreptate şi înţelepciune cu toţi fraţii (si surorile) mei(le), să nu tulbur şi să nu supăr pe nimeni.Doamne, dă-mi putere să duc povara zilei şi toate câte mi se vor întâmpla în această zi cu pace în suflet.Doamne, călăuzeşte-mi voia mea şi învaţă-mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert şi să iubesc. Amin.

Rugaciune de dimineata scrisa de Parintele Arsenie Boca

 Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-ma ca astazi toata ziua sa ma lepad de mine insumi, ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am sa fac si astfel, tinand la mine, sa Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-mi ca rugaciunea Preasfantului Tau nume sa-mi lucreze in minte mai mult decat fulgerul pe cer, ca nici umbra gandurilor rele sa nu ma intunece, caci iata pacatuiesc in tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii in taina intre oameni, ai mila de noi, ca umblam impiedicandu-ne prin intuneric. Patimile au pus tina pe ochii mintii, uitarea s-a intarit in noi ca un zid, impietrind in noi inimile noastre si toate impreuna au facut temnita in care Te tinem bolnav, flamand si fara haina, asa risipind in desert zilele noastre, umbriti si dosaditi pana la pamant.

Doamne, Cel ce vii intre oameni in taina, ai mila de noi si pune foc temnitei, aprinde dragostea in inimile noastre, arde spinii patimilor noastre si fa lumina sufletelor noastre.

Doamne, Cela ce vii in taina intre oameni, ai mila de noi, vino si Te salasluieste intru noi, impreuna cu Tatal si cu Duhul Tau cel Sfant. Caci Duhul Sfant se roaga pentru noi cu suspine negraite, cand graiul si mintea raman neputincioase.

Doamne, Cel ce vii in taina, ai mila de noi, caci nu ne dam seama cat suntem de nedesavarsiti si cat esti de aproape de sufletele noastre si cat ne departam noi prin pacatele noastre.

Ci lumineaza lumina Ta peste noi, ca sa vedem lumina prin ochii Tai, sa traim in veci prin viata Ta. Lumina si Bucuria noastra, slava Tie! Amin.

Rugăciune pentru bunul sfârşit al vieţii

(rugăciune de la Muntele Athos)

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, cad înaintea Ta cu inimă plină de durere, Ţie Îţi încredinţez ceasul cel din urmă al vieţii mele.

  Când picioarele mele reci îmi vor da să înţeleg că această corabie a vieţii mele este aproape de limanul său, Milostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când ochii mei întunecaţi şi tulburi din pricina morţii ce se apropie vor căuta stăruitor spre Tine, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când mâinile mele tremurătoare şi amorţite nu vor mai putea strânge crucea şi fără de voie o vor lăsa să cadă pe patul durerii mele, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când obrajii mei galbeni ca ceara şi buzele mele învineţite vor stârni frică şi milă celor ce vor fi în jurul meu, când părul capului meu, ud de sudorile morţii, se va ridica în sus şi va vesti că sfârşitul este aproape, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când urechile mele vor fi gata să se închidă pentru totdeauna la vorbele oamenilor şi se vor deschide la glasul Tău care va rosti judecata cea neschimbătoare de care atârnă soarta mea pentru vecie, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când mintea mea va fi îngrozită de închipuiri înspăimântătoare şi sufletul meu, tulburat de întristarea morţii şi de vederea fărădelegilor mele, se va lupta cu duhurile întunericului care vor voi să îmi răpească mângâierea, acoperindu-mi ochii ca să nu caut la îndurarea Ta şi să mă arunce în deznădejde, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când voi vărsa cele din urmă lacrimi, primeşte-le ca pe o jertfă curăţitoare, după care să-mi dau sufletul cu bună pocăinţă; şi în clipa aceea înfricoşată, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când inima mea istovită de durerile morţii abia va mai bate şi va fi cuprinsă de fiorul sfârşitului şi zdrobită de zbuciumul luptei cu vrăjmaşii mântuirii mele, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când rudeniile şi prietenii îndureraţi de starea în care mă aflu se vor aduna în jurul meu şi Te vor chema în ajutor cu multă dragoste pentru mine, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când simţurile mele se vor desprinde de lumea aceasta care va dispărea cu totul pentru mine şi eu voi geme sub povara amărăciunii agoniei şi a chinurilor morţii, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Când sufletul meu se va înfăţişa înaintea Ta şi va vedea pentru întâia oară strălucirea cea nespusă a slavei Tale, nu-l lepăda de la faţa Ta, ci primeşte-l în sânul cel dulce al îndurării Tale, Multmilostive Iisuse, fie-Ţi milă de mine.

  Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Înger Păzitor al vieţii mele, ale Părintelui meu duhovnic şi ale tuturor Sfinţilor Tăi, miluieşte-mă pe mine, păcătosul, spurcatul şi necuratul, acum şi în ceasul morţii, la trecerea prin vămi şi în ziua judecăţii şi-mi iartă păcatele mele pe care le-am făcut din copilărie şi până acum. Amin. 

“BOGORODICINAIA”

PRAVILA DE RUGACIUNE
“BOGORODICINAIA”
( Nascatoare de Dumnezeu)

( adica citirea de 150 de ori a cantarii aduse din ceruri de catre Arhanghelul Gavriil ca inchinaciune Preasfintei Fecioare Maria, Nascatoarea de Dumnezeu).

« Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, bucura-Te ! Ceea ce esti plina de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvantata esti Tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui Tau, ca ai nascut pre Mantuitorul sufletelor noastre ». 
 Aceasta pravila a fost data de Maica Domnului insasi in veacul al VII-lea si odinioara era savarsita de catre toti crestinii. Mai pe urma insa a fost data uitarii.
 Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acesta pravila. In chilia lui s-a gasit o carticica veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care implineau acesta pravila.
Citirea de 150 de ori a rugaciunii « Bogorodicinaia » ii aduce crestinului un mare folos. Domnul ne-a aratat cat de puternica este rugaciunea Preacuratei Sale Maici inaintea Lui si cat de eficient este ajutorul acordat de Ea; in cele mai dificile imprejurari si cu totul pe neasteptate Ea ne-a intins mana Sa izbaviotoare…
 Citirea de 150 de ori a rugaciunii « Bogorodicinaia » indeparteaza mania lui Dumnezeu si chiar verdictul judecatorului Cunoscator-de-inimi este amanat.
 O, ce mare indrazneala ! « Bogorodicinaia » din focul patimilor ne scoate, din fundul beznei ne ridica; cu acesta rugaciune nicicand nu vom pieri, in foc nu vom arde, cei tulburati sufleteste ne vom tamadui, cei intinati cu pacatele ne vom curati, cei omorati de patimi vom invia si vom canta cu bucurie : « Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, bucura-Te ! »
 La inceputul acestei pravile se citesc rugaciunile :
Tatal nostru
Usa milostivirii
Rugaciunea pentru parintele duhovnicesc
Si de mantuire :

« Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in Cer asa si pre pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pre noi in ispita ci ne izbaveste de cel viclean. »
« Usa milostivirii deschide-o noua, Binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, ca sa nu pierim noi, cei ce nadajduim intru Tine, ci sa ne mantuim prin Tine din nevoi, ca Tu esti mantuirea neamului crestinesc. »
« Mantuieste, Doamne, pre parintele meu duhovnicesc (numele) si pre toti fiii lui duhovnicesti si pre fratii nostri intru Hristos si pre toate rudeniile cele dupa duh si dupa trup, intareste-i, apara-i si miluieste-i, da-le mangaiere in scarbe si vindecare de boale. Doamne ! Trimite-i lui harul Sfantului Duh si pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu ajuta-ne, Doamne, sa ne indreptam viata si sa ne mantuim sufletele noastre. Amin ! »
Apoi, dupa fiecare 10 rugaciuni citim « Usa milostivirii », dupa care ne rugam la Maica Domnului dupa trebuintele fiecaruia cu cuvintele noastre, adaugand urmatoarele cereri :

 Dupa primele 10 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste si pazeste pre toti crestinii dreptmaritori, sporeste-le credinta si pocainta, iar pre cei adormiti odihneste-i in vesnica slava a Domnului nostru.
Dupa 20 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-i si intoarce-i in Biserica Ortodoxa pre cei rataciti si cazuti robi ai Tai ( numele).
 Dupa 30 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, matuieste-l si pazeste-l pre parintele meu duhovnicesc (numele) si cu sfintele rugaciunile lui miluieste-ma pre mine, pacatosul.
Dupa 40 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, potoleste intristarile noastre si trimite mangaiere celor scarbiti si bolnavi robi ai Tai (numele).
Dupa 50 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, izbaveste-ma de ispite si de tot raul si napastuirile.
Dupa 60 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ma sa savarsesc toate lucrarile mele intru slava lui Dumnezeu spre folosul celor apropiati.
Dupa 70 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, pazeste-ma de tot raul si acopera-ma cu cinstitul Tau omofor.
Dupa 80 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, inviaza sufletul meu si daruieste-mi rugaciune statornica, catre Tine.
Dupa 90 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-mi cu milostivirea Fiului Tau si a Stapanului nostru, ca sa-mi trimita harul rugaciunii celei arzatoare si osardnice.
Dupa 100 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, indupleca-L pre Domnul nostru Iisus Hristos sa ma miluiasca pre mine, pacatosul, sa-mi ierte toate pacatele si sa mantuiasca pacatosul meu suflet.
Dupa 110 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, aprinde-ma cu iubirea Ta, intareste-ma cu credinta si lumineaza ochii mei intunecati cu pacatele.
Dupa 120 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, izbaveste-ma de ganduri desarte si daruieste-mi cuget si inima avantate spre mantuire.
Dupa 130 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufleteasca, odihna si sanatate trupeasca.
Dupa 140 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, daruieste-mi sfarsit pasnic si netulburat si calauzeste-mi sufletul prin vamile cele infricosatoare.
Dupa 150 rugaciuni : O, Preasfanta Stapana Nascatoare de Dumnezeu, sa-mi fii mie, Maica a lui Dumnezeu, zid nebiruit si protectoare puternica, nu ma respinge pre mine, pacatosul si nevrednicul, care alerg la imparatescul Tau acoperamant, caci Tu esti nadejdea crestinilor si adapostirea pacatosilor.
La sfarsitul Pravilei de rugaciune rostim : 
« Cuvine-Se cu adevarat sa Te fericim pre Tine, Nascatoare de Dumnezeu, Cea pururea fericita si preanevinovta si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pre Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pre Tine, Cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, Te marim. »
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Doamne miluieste !( de trei ori)

Rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu
Preasfanta de Dumnezeu Nascatoare Fecioara, acopera-ma si ma pazeste pre mine, robul Tau, de toata rautatea sufletului si a trupului si de tot vrajmasul cel nevazut si vazut.

« Bucura-Te, Ceea ce esti cu har daruita, Marie, Domnul este cu tine ! Binecuvantata esti Tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau, ca ai nascut pre Mantuitorul sufletelor noastre. » Bucura-Te si Te veseleste, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara si Te roaga pentru robul Tau. Doamna si Stapana a ingerilor si Maica a crestinilor, ajuta-mi mie robului Tau. O, Marie, cu totul fara de prihana, bucura-Te Mireasa nenuntita. Bucura-Te, bucuria celor necajiti si mangaierea celor scarbiti, Bucura-Te hrana celor flamanzi si limanul celor inviforati. Bucura-Te, Cea mai sfanta decat sfintii si decat toata zidirea mai cinstita. Bucura-Te, sfintenia Tatalui, lacasul Fiului si umbrirea Duhului Sfant. Bucura-Te, palatul de lumina al lui Hristos Dumnezeului nostru, Imparatul tuturor. Bucura-te, lauda crestinilor si ajutatoarea cea gata a celor ce Te cheama pre Tine.
Preasfanta Stapana mea, pazeste-ma sub acoperamantul Ta, caci in preacuratele Tale maini imi pun duhul meu. Fii ajutatoare si acoperamant sufletului meu in ziua cea infricosatoare a judecatii si roaga-Te pentru mine, nevrednicul, sa intru curat si limpezit in rai. Sa nu ma lepezi, Doamna mea, pre mine, robul Tau, ci ajuta-mi mie si da-mi implinirea cererii. Izbaveste-ma de toata primejdia, bantuiala, nevoia si neputinta si daruieste-mi pocainta mai inainte de sfarsit. Ca prin mijlocirea si ajutorul Tau, mantuindu-ma in viata aceasta de acum de tot vrajmasul vazut si nevzut, umbland cu placere de Dumnezeu in voia iubitului Tau Fiu si Dumnezeului nostru, iar la ziua cea infricosatoare a judecatii izbavindu-ma de vesnica si grozava munca, sa ma inchin, sa multumesc si sa slavesc intru tot sfant numele Tau in vecii vecilor. Amin !
Bucura-Te, Cea plina de har !
Bucura-Te, Ceea ce esti preafericita !
Bucura-Te, Cea preabinecuvantata !
Domnul este cu Tine ! 

Aceasta pravila se face in manastirea din Diveevo a Sf Serafim de Sarov in fiecare seara, la ora 21, la procesiunea de pe Kanafka ( Drumul Maicii Domnului, care inconjura manastirea).